Home Interviuri Revolucion del Cuerpo: Salsa este un fenomen “underground”

Revolucion del Cuerpo

Odată cu venirea primăverii, Dance Glance s-a întâlnit la un pahar de vorbă cu Romy Gurguiatu, unul din fondatorii şi instructorii şcolii Revolucion del Cuerpo. Am vrut să aflăm de la el care este viziunea asupra comunităţii salsa din România, având în vedere că tocmai au aniversat 2 ani de la înfiinţarea şcolii, iar perspectiva lor este mult mai amplă acum, trecând în această perioadă printr-o serie de încercări şi provocări.

Ne-a mai interesat cum crede el că ar putea sprijini fiecare din noi dezvoltarea fenomenului salsa, pentru a ieşi din “underground” şi pentru a-l face mai cunoscut în lumea largă. Iată ce am aflat:

 

1. La mulţi ani! Anul acesta aţi împlinit 2 ani de Revolucion del Cuerpo. Ce aţi învăţat până acum din această experienţă?

Mulţumim pentru urare! Revolucion del Cuerpo este un proiect de suflet ce creşte cu paşi mărunţi şi pe care vrem să-l vedem cât mai sus posibil în cadrul comunităţii de salsa din România. Revolucion del Cuerpo este bucuria muzicii şi a dansului întruchipată de cursanţii noştri. Ei sunt cei care ne reprezintă şi duc mai departe pasiunea pentru cele două. În cei 2 ani de când a apărut Revolucion del Cuerpo am învăţat să fim şi mai răbdători, să fim şi mai atenţi la detalii, să ne dorim mai mult, să nu uităm de unde am plecat şi să rămânem “însetaţi” de a învăţa cât mai multe.

2. În decursul acestor ani aţi fost invitaţi să predaţi atât la şcoli din ţară, cât şi din afara ţării. Precizează 3 diferenţe majore între acestea. 

Comunităţile de salsa din afară diferă de la o ţară la alta, datorită diferenţelor de nivel cultural şi a expunerii pe care o au la fenomenul latino. Sunt țări în care fenomenul salsa este mai dezvoltat (precum Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie) şi țări în care fenomenul salsa este mai puţin dezvoltat (precum Irlanda, Serbia, Slovacia, Cehia, Ucraina). De aici rezultă şi diferenţele între şcoli, pentru că ele formează comunităţile. Nici România nu este o comunitate mare, dar talentul nostru şi nivelul general ne face să contăm pe harta fenomenului în Europa. Diferenţele între şcolile noastre şi şcolile din comunităţile mai dezvoltate se fac la nivel de diversitate de stiluri de dans predate, la nivelul şi metoda predării şi la dorinţa de progres (în dans).

3. Cu siguranţă aţi întâlnit în această perioadă greutăţi şi provocări. Ce soluţii aţi găsit pentru rezolvarea problemelor sau cum aţi înfruntat aceste provocări?

Greutăţile şi provocările care apar la noi sunt legate de cele mai multe ori de timpul investit în fenomen, care este puţin în comparaţie cu timpul investit de alţi dansatori/ instructori/ performeri din alte ţări. De aici rezultă delay-uri sau deadline-uri nerespectate, schimbări de program, stres şi consum ineficient de energie. Soluţia pentru noi este să fim realişti şi să plănuim mai bine.

4. O problemă importantă în comunitatea salsa din România este păstrarea cursanţilor. Se poate observa o reducere a numărului lor din momentul în care se porneşte o grupă nouă, pe măsură ce avansează. De ce credeţi că se renunţa la salsa?

Problema pleacă de la nivelul de cultură al românilor. Ştim bine că românii păşesc în sala de dans din diferite motive (vin după o decepţie în dragoste, sunt stresaţi la serviciu şi vor să se relaxeze într-un mod plăcut, vor să facă mişcare, vor să se distreze, vor să socializeze şi să cunoască alte persoane, vin să cunoască persoane de sex opus, vor să înveţe să danseze şi altele). La început, neavând experienţa fenomenului salsa şi a comunităţii, nu au o părere formată decât din informaţiile primite de la cunoscuţi. Însă, în primele 2-4 luni de cursuri, ei îşi dau seama ce înseamnă salsa şi ce implicaţii presupune acest fenomen, după care ştiu ce alegere să facă pentru mai departe. Alegerea lor pe mai târziu poate fi influenţată cel mai mult de instructorul de dans, cursantul însă fiind cel care ia ultima decizie. Motivele pentru care oamenii renunţă la salsa sunt nenumărate, dar cel mai des-intâlnit motiv este lipsa timpului, datorită apariţiei altor nevoi, obligaţii sau priorităţi.

5. Ce se poate îmbunătăţi în rândul şcolilor de salsa, pentru a păstra un număr cât mai mare de cursanţi?

Comunitatea de salsa din România este o comunitate în dezvoltare ce are nevoie de o promovare şi un management mai bun (chiar şi copiat după modelul unor firme mari). Ştim bine că a avea un număr mare de cursanţi nu presupune performanțe mari (în faza iniţială), ci doar un management bun şi promovare eficientă. Desigur, perfomanţele şi calitatea cursurilor sunt cele care fac diferenţa, dar toate trebuie să fie direcţionate către evoluţie. Avem nevoie în continuare de diversitate (deşi am simţit-o în ultimii ani), de metode mai bune sau mai eficiente, de un limbaj adecvat, de înţelegere şi toleranţa, de mai multă adaptabilitate la situaţii neprevăzute şi, nu în ultimul rând, avem nevoie să transmitem mai bine bucuria şi energia muzicii şi a dansului.

6. Cuvântul “salsa” este cunoscut publicului larg, dar cu siguranţă nu înseamnă mai mult decât un gen de muzică şi un stil de dans latino. Ce crezi că se poate face pentru a creşte notorietatea comunităţii de salsa în România?

Salsa este un fenomen “underground” ce se face cunoscut la o plajă mică de oameni. Muzica a fost promovată în trecut şi la noi în ţară prin influenţa câtorva formaţii şi artişti, dar trend-ul a mers în altă direcţie şi ei s-au adaptat. Dansul, în schimb, are şanse mari dacă se face văzut pe micul ecran. Este o chestiune de cultură la noi şi se poate “educa” în timp, prin contribuţia (mai mică sau mai mare) a fiecăruia, fie că este dansator, performer, instructor sau amator. Cel mai simplu şi eficient mod de a contribui în acest sens este de a “duce vorba” mai departe, de a recomanda la cât mai multe persoane. Recomandarea a fost, este şi probabil va fi cel mai bun mijloc de promovare şi dezvoltare.

Leave a Reply

INTERVIURI